In prima zi de miercuri a fiecarei luni, intre orele 10.00 si 11.00 deja ne-am obisnuit sa auzim testele sistemelor de alarma pentru situatii de urgenta. Fie ca esti in Bucuresti sau in alte orase din tara, daca ai avut geamurile deschise, cu siguranta ai auzit „alarma de miercuri”. Dar ce reprezinta ele si ce ar trebui sa facem in cazul in care le auzim in afara testelor? Aceste aspecte se discuta prea putin, cu toate ca informatiile sunt destul de usor de gasit. Asa ca fara a tine o lectie civica prea lunga, hai sa discutam putin despre „Miercurea alarmelor” si ce trebuie sa facem daca auzim alarmele in afara testelor.
Ce sunt alarmele si cand le auzim?
Incepand cu luna august 2017, IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) desfasoara antrenamente pentru a verifica functionarea sistemelor de alarmare publica, precum si exercitii prin care publicul sa se obisnuiasca ca alarmele si sa fie pregatit in caz de urgenta. Verificarea sistemelor de alarma are loc in prima miercuri a fiecarei luni, intre orele 10.00 si 11.00.
Cum sistemul este destul de vechi si limitat ca numar de sirene, eu personal recomand deschiderea geamurilor si rezervarea catorva minute pentru a asculta direct mesajele sonore.
Ideal ar fi ca in aceste zile atat in unitatile de invatamant, cat si la locul de munca sa se realizeze si alte simulari de urgenta (precum evacularile in caz de incediu, cutremur, etc). In plus, media ar trebui sa isi asume rolul de educare sau macar de transmitere a mesajelor educationale catre mase. Nu spun ca aceste lucruri nu se realizeaza localizat, dar o serie de astfel de programe ar trebui sa devina obligatorii pentru a limita cat mai mult posibil pierderea de vieti omenesti in cazul dezastrelor.
Cate tipuri de alarme de urgenta se aud si ce reprezinta fiecare?
Sunt 4 tipuri de alarme pe care le putem auzi miercurea.
- Prealarma aeriana – anunta posibilitatea apariţiei pericolului de lovire a obiectivului/localităţii respective
- 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare cu pauză de 6 secunde între ele.
- Alarma aeriana – prevenirea populaţiei despre apariţia pericolului imediat de lovire a obiectivului / localităţii respective
- 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare cu pauză de 2 secunde între ele.
- Alarma la dezastre -prevenirea populaţiei asupra pericolului produs de dezastrele naturale
- 5 sunete a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare cu pauză de 5 secunde între ele.
- Semnal de incetare a alarmei -Înştiinţarea populaţiei despre faptul că pericolul a trecut.
- sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.
Le poti asculta si aici (dupa ce activezi Flash).
Stiu ca poate parea complicat, de aceea recomand familiarizarea cu semnalele sonore. Pentru ca miercurea multi suntem la birou, e bine sa testezi impreuna cu colegii daca alarmele se aud si la voi.
Ce trebuie sa facem daca auzim alarma si nu este un test?
Fiecare alarma de urgenta are propria ei suita de recomandari. Eu am gasit informatiile pe site-ul ISU Gorj, pentru ca pe IGSU sa spunem ca lucrurile nu sunt foarte optimizate ( a se intelege nu am gasit deloc informatia).
- Prealarma aeriana
- Întrerupem lucrul ori alte activităţi în care suntem implicaţi
- Acţionăm cu calm şi nu producem panică;
- Ascultăm şi să executăm măsurile stabilite de autorităţi;
- Alarma aeriana
- Întrerupem lucrul ori alte activităţi în care suntem implicaţi
- Acţionăm cu calm şi nu producem panică;
- Întrerupem iluminatul exterior şi interior (pe timp de noapte), cu excepţia iluminatului camuflat;
- Conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat, să deschidă uşile şi în urma pasagerilor să se grăbească spre cel mai apropiat adăpost;
- Ascultăm şi să executăm măsurile stabilite de autorităţi;
- Dacă ne aflăm acasă, oprim alimentarea cu gaze şi energie electrică şi stingem focul din sobe, apoi luăm trusa sanitară, documentele de identitate, rezerva de apă şi alimente şi ne îndreptăm către cel mai apropiat adăpost (am sa revin intr-un articol separat asupra trusei de supravietuire)
- În lipsa unui adăpost amenajat putem utiliza, încăperi subterane, treceri subterane, tunele sau culoare, iar în lipsa acestora, putem folosi orice şanţ, râpă, groapă, tranşee,etc.
- Alarma la dezastre
- Ne informăm despre ce tip de dezastru este vorba (accident chimic, cutremur, inundaţii, alunecări de teren, etc.);
- Deschidem aparatele de radio şi televiziune şi ascultăm regulile şi măsurile transmise de autorităţi;
- Pregătim rezerva de alimente, medicamente şi îmbrăcăminte, adecvată situaţiei apărute;
- Semnalăm autorităţilor urmări ale calamităţii sau catastrofei (dacă le observăm);
- Nu răspândim zvonuri, nu producem panică;
- Dacă este necesară evacuarea, ne deplasăm în locurile stabilite de către autorităţi;
- Înainte de a părăsi locuinţa întrerupem alimentarea instalaţiilor de alimentare cu gaze şi energie electrică;
- La părăsirea locuinţei luăm cu noi documentele personale, trusa sanitară, rezerva de apă, alimente şi îmbrăcăminte, un mijloc de iluminat precum şi un aparat radio;
- După sosirea la locul unde se face evacuarea, ne comportăm calm, ocupăm locurile care ne sunt indicate, supraveghem copiii şi respectăm măsurile stabilite.
- Semnal de incetare a alarmei
- Respectăm cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicatele autorităţilor;
- Intrăm cu extremă precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate, fără a avea supra noastră torţe, lumânări sau ţigări aprinse;
- Nu atingem firele electrice căzute sau rupte;
- Dacă simţim miros de gaze deschidem toate ferestrele şi uşile, închidem robinetul principal de gaze, părăsim imediat clădirea şi anunţăm defecţiunea organelor abilitate;
- Dacă aparatele electrice sunt ude, le uscăm înaintea introducerii acestora în priză;
- Verificăm rezervele de apă şi hrană înainte de a le folosi şi nu le consumăm dacă au luat contact cu mediul contaminat;
- Urmăm instrucţiunile autorităţilor în legătură cu folosirea apei şi alimentelor, dacă este necesar cerem alimente, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost
- Stăm departe de zonele calamitate, nu împiedicăm acţiunile de intervenţie şi nu transmitem zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni
Chiar daca astfel de scenarii par foarte indepartate, educarea noastra personala precum si cea a celor din jurul nostru este extrem de importanta. E bine sa ne gandim ca nu o sa ajungem niciodata in astfel de situatii, dar in acealasi timp, printr-un minim de pregatire, putem GARANTA ca nu o sa fim luati prin surprindere de ele.
Asa ca vorbeste cu cei din jur, documenteaza-te, stai mereu conectat la o sursa de stiri. Citeam chiar pe site-ul IGSU despre sistemul RO-ALERT, dar vad detaliile despre implementarea lui nu sunt foarte incurajatoare. Linkurile urmatoare vin de la providerii de telefonie mobila (cei care au astfel de informatii pe site) si detaliaza activarea sistemului pentru fiecare tip de telefon: Vodafone, Digi, Orange.
Tu cum reactionezi cand auzi alarmele in prima zi de miercuri din luna? Te-ai gandit cum ai putea sa iti ajuti prietenii si colegii de birou sa fie pregatiti in cazul situatiilor de urgenta?
Photo by Jens Mahnke from Pexels
